BACAU

Municipiul Bacău (în maghiară: Bákó, în germană: Barchau, în poloneză: Baków, în ebraică: בקאו) este reşedinţa şi cel mai mare oraş din judeţul Bacău, România. Este traversat de râul Bistriţa, care asigură, prin centrala hidroelectrică locală, o parte însemnată a consumului de energia electrică locală. Suprafaţa municipiului este de 60km², iar populaţia este de aproximativ 175.921 de locuitori[3]. Oraşul este strabatut de drumurile europene E85 si E57, artere de circulatie europene şi naţionale ce fac legătura cu Bucureşti, cu nordul ţării, precum şi cu Transilvania. Pe cale feroviară legăturile naţionale şi internaţionale se realizează prin reţeaua CFR. Pe cale aeriană, Băcaul dispune de un aeroport internaţional a cărui aerogarǎ destinată transportului de marfă şi persoane, asigură curse regulate către diferite destinaţii naţionale şi europene.

Istorie

Primele urme de locuire în oraşul Bacău dateazǎ din epoca paleolitică, acestora adaugandu-li-se cele din epoca mezolitică şi cea neolitică.
Cea mai veche referinţă istorică cunoscută despre oraş datează din anul 1399, fiind menţionat în Documentul lui Iuga Vodă, prin care se dă carte de judecată între spătarul Răducanu cu răzeşii satului Brătila, din ţinutul Bacăului.

În acest sens, mareşalul Antonescu a ordonat efectuarea lucrărilor pentru românizarea nomenclaturii localităţilor din România, ordin prin care urma să se schimbe denumirea oraşului Bacău, care era considerată ca fiind de sorginte maghiară, cu una românească, Gura Bistriţei.

Menţionarea oraşului pe un act oficial datează încă din 1399. În arhivele Vaticanului, pe hărţile Evului Mediu precum şi în alte documente latine, Bacăul apare sub numele de Bacovia, sau Ad Bacum. Edwige Bestazzi – delegată a Institutului de Cultură Italiană, la începutul secolului XX - mărturiseşte că Bacăul era trecut pe o hartă pictată chiar în Palatul Primăriei Florenţa, sub numele de Bacovia. Acest lucru nu este de mirare, având în vedere că la doar câţiva kilometri de Bacău, la Sărata, romanii extrăgeau sare, iar în alte localităţi din împrejurimi s-au descoperit vestigii daco-romane, sau chiar mai vechi, lucru ce atestă popularea acestei zone de mii de ani. La Sulta (comuna Agăş) avem urmele vechilor aurării dacice, după cum dovedeşte N. Densuşianu în lucrarea sa “Dacia preistorică”, iar teritoriul Bacăului cuprindea localităţi încă de pe timpul pelasgilor ca: Letca şi Leiteni, cuvinte derivate din latonă şi letonă, divinităţi din timpuri preistorice, sau Tamasidava, denumire scito-dacică.
Nicolae Iorga

Marele istoric Nicolae Iorga, este de părere că denumirea oraşului Bacău derivă de la slavul Bâc = Zimbru, bour, taur, ceea ce denotă că pe aceste meleaguri au fost întinse păduri în care trăiau turme de zimbri. Muzeul “Moldova” din Bacău deţine o importantă colecţie de documente istorice şi vechi manuscrise, precum şi un cap de zimbru, un exemplar unic în felul său, găsit lângă Bacău, în satul Solonţ. Un Bâc exista în Basarabia, un altul în ţinutul Vasluiului, iar un altul în ţinutul Bîrladului.Pe această temă se mai poate vedea şi etimologia cuvântului Bâc în “Ispisoace şi Zapise” de Gh. Ghibănescu, vol.VI, partea a II-a, pag.177; Documentele moldoveneşti înainte de Ştefan cel Mare, vol.I şi II, publicate de domnul profesor M. Costăchescu la Editura Fundaţiilor Regale, Iaşi; documentele moldoveneşti publicate de N. Iorga.
Biserica Precista

Oraşul Bacău a fost ocupat o scurtă vreme de oştile maghiare conduse de Matei Corvin în anul 1467. Localitatea este cunoscuta şi datorita importanţei sale în relaţiile comerciale dintre Moldova, Transilvania si Ţara Românească, fiind un iportant punct de vamă. În secolului al XV-lea în acest oraş s-a stabilit Alexăndrel, fiul lui Ştefan cel Mare, care a dat ordin pentru construirea Curtei Domneşti si Bisericii Precista, celebre monumente istorice.

La sfârşitul secolului al XIV-lea,Bacăul era bine inchegat ca aşezare urbană, una dintre cele mai prospere din întreaga Moldova, având atribuţii militare si comerciale foarte importante .

Obiective turistice

Muzee

* Complexul Muzeal de ştiinţele Naturii „Ion Borcea"
* Complexul Muzeal „Iulian Antonescu"

Catedrale şi biserici
Catedrala catolica

* Catedrala catolicǎ
* De asemenea, în Bacău există Biserica şi ruinele Curţii Domneşti unde a locuit Alexandru-Vodă, fiul şi co-regentul lui Ştefan cel Mare. Biserica „Precista", a fost sfinţită la 1 ianuarie 1491, fiind tipică pentru seria ctitoriilor domneşti din acel veac. Biserica a fost renovată de către Vasile Lupu în 1641, fiind apoi închinată ctitoriei sale, Sfinţii Trei Ierarhi, de la Iaşi.
* Biserica Sfântul Ilie (ortodoxă de stil vechi)
* Biserica Sfântul Ioan

Teatre

* Teatrul Municipal Bacovia
Teatrul de vară

Alte clădiri, monumente şi locuri

* Ateneul Mihail Jora
* Casa memorialǎ Nicu Enea
* Casa memorială George Bacovia
* Statuia lui Ştefan cel Mare este unul din principalele obiective turistice ale oraşului.
* Statuia lui George Bacovia, opera sculptorului Constantin Popovici (1938-1995), e amplasată în centrul oraşului, lângă Biblioteca Judeţeană "Costache Sturdza". Statui ale unor personalităţi celebre ale României se află în Parcul Cancicov.
* Festivalul Obiceiurilor de Iarnă adună artişti populari din regiune în preajma Crăciunului.
* Observatorul astronomic "Victor Anestin"

PARCURI

* Parcul dendrologic Hemeiuş, situat la nord de Bacău are o suprafaţă de 47,5 ha. Aici cresc peste 500 specii de plante lemnoase, dintre care 370 exotice.
* Insula de agrement este o insulă artificială, creată în mijlocul unui lac format de râul Bistriţa, amenajată pentru agrement, cu locuri de plajă şi pentru practicarea sporturilor în aer liber. Se pot face plimbări cu barca în jurul insulei.
* Parcul Trandafirilor
* Parcul Cancicov


SURSA: WIKIPEDIA